Prevalența globală a alergiei este în creștere constantă, aproximativ 30-40% din populația lumii este acum afectată de una sau mai multe afecțiuni alergice (1,2).
Alergia la laptele de vacă (APLV) este una dintre cele mai frecvente alergii din copilărie, afectând până la 5% dintre sugari și copii mici (3). Dincolo de simptomele clinice, alergia poate avea un impact major asupra calității vieții pacienților și a familiilor acestora, precum și o povară economică continuă pentru serviciile de sănătate (4-7).
Alergia la laptele de vacă este o alergie alimentară relativ comună la sugari și copiii mici (9) și poate afecta atât bebelușii hrăniți cu lapte praf, cât și pe cei alăptați. Alergia este o reacție alergică la proteina din laptele de vacă (10). Aici, răspundem la câteva întrebări frecvente despre această afecțiune.
Simptomele alergiei la laptele de vacă sunt cuprinzătoare și nespecifice. Mulți părinți pot aștepta luni de zile până când copilul lor să fie diagnosticat cu alergie la lapte de vacă (cunoscută și sub numele de alergie la proteinele din lapte de vacă)11. Aflați mai multe despre semnele și simptomele alergiei la laptele de vacă și la ce să vă așteptați atunci când un medic alergolog investighează o posibilă alergie la laptele de vacă a copilului dvs.
Sistemul nostru imunitar lucrează din greu pentru a ne proteja de infecții, atacând virușii și bacteriile care ne pot îmbolnăvi. O reacție alergică la alimente apare atunci când sistemul imunitar al organismului răspunde inadecvat la ceva dintr-un anumit aliment. În cazul alergiei la laptele de vacă (APLV), sistemul imunitar reacționează exagerat la una sau mai multe „proteine” conținute în laptele de vacă (12).
APLV este cea mai frecventă alergie alimentară în copilăria timpurie, afectând 2-5% dintre sugari(12). Simptomele sunt ample (de exemplu, diaree, respirație șuierătoare și eczemă) și pot fi supărătoare atât pentru sugar, cât și pentru familiile lor.
Tot în acest spectru de simptomatologie se încadrează și intoleranța la lactoză.
Știința din spatele managementului nutrițional al alergiei la laptele de vacă
Sănătatea intestinală este strâns legată de dezvoltarea alergiei mai târziu în viață. Inspirată de cercetarea laptelui matern, abordarea noastră în gestionarea alergiilor alimentare depășește evitarea alergenilor și urmărește susținerea aptitudinii intestinale și imunitare prin nutriție medicală. Este foarte important ca sugarul să fie alăptat la sân cât mai mult timp.
Sănătatea digestivă
Sistemul digestiv este format din tractul gastrointestinal, cunoscut sub numele de intestin, și alte organe digestive. Un intestin adult sănătos găzduiește 100 de trilioane de bacterii – o comunitate unică cunoscută sub numele de microbiotă. Această microbiotă joacă un rol important în funcția intestinală și este vitală pentru sănătatea noastră.
Importanța sănătății intestinale începe devreme în viață.
Pe măsură ce sistemul digestiv al unui nou-născut se maturizează, acesta dezvoltă capacitatea de a produce enzime pentru a digera alimente și anticorpi pentru protecție. O dezvoltare sănătoasă a intestinului și a microbiotei este crucială pentru creșterea și dezvoltarea generală, poate reduce disconfortul digestiv și, la rândul său, poate contribui la bunăstarea sugarilor și a părinților. Nutriția joacă un rol major în sprijinirea dezvoltării unui sistem digestiv sănătos.
References
- Prescott SL. J Allergy Clin Immunol. 2013;131(1):23-30.
- Pawankar R, et al. World Allergy Organisation (WAO): White book on allergy. Wisconsin: World Allergy Organisation, 2011.
- Fiocchi A, et al. World Allergy Organization Journal. 2010;3(4):57-161.
- Gupta R. JAMA Pediatrics. 2013;167:1026-31.
- Patel DA. J Allergy Clin Immunol. 2011;128:110-5.
- Sladkevicius E and Guest JF. J Med Econom. 2010;13:273-83.
- Sladkevicius E et al. J Med Econom. 2010;13:119
- Fiocchi A, et al. World Allergy Organization Journal. 2010;3(4):57-161.
- Fiocchi A, et al. WAO J 2010;3:57-161.
- ASCIA, 2016, Cow’s milk (dairy) allergy Australasian Society of Clinical Immunology and Allergy, viewed 6 May 2016
- Sladkevicius E, Nagy E, Lack G, et al. J Med Econ 2010; 13(1): 119-128.
- DRACMA. WAO Journal April 2010.