Sarea de bucătărie, sau clorura de sodiu, NaCl este un condiment care are multiple funcții în organism printre care:
- contribuie la conducerea impulsurilor nervoase,
- la contractia și relaxarea mușchilor (inclusiv miocardul) și
- menține echilibrul hidroelectrolitic regland presiunii sangvina.
În plus, sarea este unul dintre cei mai eficienți, naturali și răspândiți conservanți. Înainte de a avea metodele actuale de păstrare a alimentelor, sarea era folosită foarte des. Sarea este recunoscută și ca leac eficient în caz de răceală (băi cu sare pentru afecțiuni inflamatorii), dureri articulare sau dureri pelvine. Să amintim de beneficiile aerului salin pentru afecțiunile respiratorii.
Unde găsim sare?
Sarea se găsește în mod natural în diverse alimente care fac parte din dieta noastră zilnică: fructe, legume, cereale, paine etc. Dar, foarte mulți adaugăm sare suplimentar pentru a îmbunătăți gustul mâncărurilor.
Cel mai mare conținut de sare îl găsim în mezeluri, măsline, carne afumată, pâine, murături, cereale, ketcup, sosuri, maioneză. Sau în sos de soia, vegeta, alune, brânzeturi, cipsuri, supele la plic, alimentele fastfood, salatele gata preparate, dressing-urile etc. și chiar apa minerală.
Câtă sare se recomandă pentru consum?
Se estimează că avem nevoie de aproximativ 1.500 mg de sodiu zilnic pentru aceste funcții vitale iar cantitatea recomandată este de 4-5 grame de sare, o linguriță. Aceasta fiind cantitatea totală, atât cea adăugată suplimentar cât si cea conținută natural în alimente.
Însă, foarte multi dintre noi depășim această cantitate recomandată și acest lucru poate fi periculos pentru sănătate. Prea mult sodiu în dietă poate duce la hipertensiune arterială, boli de inimă și accident vascular cerebral. De asemenea, poate provoca pierderi de calciu.
Conform statisticilor, românii consumă aproximativ 12 grame de sare în fiecare zi, ceea ce înseamnă mai mult de 3 ori decât media din Europa
La majoritatea oamenilor, rinichii ajung la un moment dat să nu mai facă față excesului de sodiu din sânge. Pe măsură ce sodiul se acumulează, organismul reține apă pentru a dilua sodiul. Aceasta crește atât cantitatea de lichid din jurul celulelor, cât și volumul de sânge din fluxul sangvin. Volumul sangvin crescut înseamnă mai multă muncă pentru inimă și mai multă presiune asupra vaselor de sânge. Inima și rinichii fiind nevoiți să pompeze, respectiv să filtreze cantități prea mari de sânge.
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, vasele de sânge își pierd flexibilitatea, ducând la hipertensiune arterială, infarct miocardic și accident vascular cerebral, insuficiență renală. Există unele dovezi că prea multă sare poate afecta inima, aorta și rinichii și că poate fi dăunătoare pentru oase prin pierderea de ioni de calciu (demineralizare osoasă).
Ce tip de sare e bine să consumăm?
Se recomandă consumul de sare iodată (atunci când acesta nu este contraindicat) pentru ca iodul:
- Stimulează funcția tiroidiană, reglează tensiunea arterială, temperatura corpului și ritmul cardiac,
- Influențează dezvoltarea corectă a oaselor și a creierului în timpul sarcinii si copilăriei mici,
- Reglează metabolismul și tine greutatea sub control.
Sarea asigură un nivel sănătos de hidratare și creează un echilibru între electroliți. Acest echilibru este crucial pentru buna funcționare a celulelor, mușchilor, țesuturilor si organelor.
Deshidratarea ne face mai predispune la amețeli, oboseală și crampe musculare.
Ce putem face pentru a consuma mai puțină sare?
Putem ajunge să consumăm mai puțină sare (nu să o eliminăm complet din alimentație) însă trebuie să ne schimbăm câteva obiceiuri alimentare.
- Pentru început, eliminăm solniță de pe masă. De multe ori ne formăm un tic din a adaugă sare, fără ca măcar să gustăm mâncarea.
- Reducem consumul de alimente bogate în sare, precum mezelurile, brânzeturile sărate, conservele, semipreparatele. La fel și apa minerală.
- Putem substitui sarea cu un alt condiment, care să dea savoare mâncării.
- Să consumăm cât mai multe legume și verdețuri. Acestea sunt bogate în potasiu și neutralizează efectul nociv al sodiului.
De altfel, verdețurile și condimentele și citricele precum lămâia pot oferi mai multă aromă preparatelor cu mai puțin sodiu.
Dacă totuși nu putem renunța la acest obicei de adaugă puțină sare în mâncare, putem înlocui clorura de sodiu din solniță cu sarea medicinală, bazată de clorură de potasiu, cu gust asemănător și conținut de potasiu, benefic pentru sistemul cardiovascular (dar nu înainte de a ne sfătui cu medicul curant). Clorura de potasiu (numită și sare de potasiu) are un gust similar cu clorura de sodiu, dar devine amar când este încălzită, așa că nu este recomandată pentru gătit. Cu toate acestea, consultă-te cu medicul înainte de a încerca o sare de potasiu, deoarece potasiul suplimentar poate fi periculos pentru persoanele care au probleme în eliminarea cantităților în exces sau care iau medicamente care pot crește nivelul de potasiu în sânge. Printre acestea se numără persoanele cu diabet sau boli de rinichi, cei care au avut un flux urinar blocat sau cei care iau un diuretic.
O altă modalitate prin care poți să scazi cantitatea de sare este să încerci să gătești mai mult acasă. În loc să mănânci alimente procesate și să iei masa la restaurant, concentrează-te pe gătitul cu ingrediente proaspete, neprocesate astfel poți să controlezi cantitatea de sare pe care o adaugi mâncărurilor.
