Aspartamul E951 – Indulcitor sintetic

Aspartamul este un indulcitor sintetic alcatuit din doi aminoacizi, acidul aspartic si fenilalanina. Aspartamul, este cunoscut publicului ca NutraSweet, Equal, Spoonful iar din 1981 a devenit un ingredient in produsele alimentare, gasindu-se pretutindeni practic.

Ce face aspartamul?

El se foloseste ca indulcitor artificial si deci apare inclusiv in produse “dietetice”. Asa zisele produse fara zahar sunt in schimb cu aspartam. Dar asta nu este nici pe departe varianta “sanatoasa”.
In digestie, aspartamul vine cu un plus de aspartat. Aspartatul este un neurotransmitator pe care organismul il sintetizeaza in cantitatea potrivita nevoilor lui. Aspartatul, deci faciliteaza transmiterea de informatii de la un neuron la altul. O cantitate prea mare de aspartat va duce la distrugerea ireversibila a unor neuroni, datorita unui influx excesiv de calciu in aceste celule. Acest “supliment” de calciu pe care neuronul il primeste, va determina formarea de radicali liberi in exces, care ucid celula. De aceea aspartatul intra in categoria excito-toxinelor care stimuleaza celulele neuronale pana le omoara!

Aspartam E951

Aspartam E951

Care sunt riscurile pentru copiii care consuma aspartam?

Chiar si atunci cand este in pantecele mamei, creierul bebelusului este stimulat prin sunete, atingere, lumina exterioara etc., cauzand schimbari in structura sa. Bebelusii in burtica mamei sunt intr-o continua miscare. Se joaca cu degetelele de la picioarele lor, isi sug degetelele de la manute si reactioneza la stimuli din exterior, acest lucru incepand de la sase saptamani de sarcina. Toate determina caile de stimulare si de dezvoltare ale creierului bebelusului. In timpul nasterii apar reactii biochimice in mod uniform in tot creierul copilului. Iar imediat dupa nastere, creierul trece printr-o accelerare rapida a dezvoltarii functiilor de adaptare la noul mediu. In aceasta perioada, nivelul de aspartat creste foarte rapid in unele zone ale creierului. Acest proces de formare a creierului continua toata viata, dar perioada de dezvoltarea maxima este intre 0-7 ani. Pe parcursul acestor ani critici, in cazul bebelusilor nenascuti si copiilor mici bauturile sau alimentele care contin aspartam, duc la supra-stimularea creierului. Important este ca multe dintre efectele toxice ale excito-toxinelor, nu au simptome. Deci copilul nu se imbolnaveste sau nu se arunca in sus, nu are nicio reactie comportamentala care sa alerteze parintii ca ceva nu este in regula cu ei vizibil. Dar parintii sunt responsabili de protejarea lor reala.

Enzimele de protectie in creierul unui copil sunt inca imature. Creierul imatur este de patru ori mai sensibil la efectele nocive al excito-toxinelor decat creierul adult. Enzimele de protectie nu reusesc sa detoxifieze eficient creierul de excito-toxinele in exces. Aceasta inseamna ca, in cazul unei femei gravide care mananca alimente bogate in amelioratori de gust (adica in realitate, mai ales aspartam), bebelusul din pantec este expus la o cantitate mult prea mare de aspartat.

Cum a fost aprobat aspartamul?

Dr. Schwartz: “Cand aspartamul a fost trimis pentru prima oara spre aprobare catre FDA, s-a considerat a fi un indulcitor, nu un aditiv sau un medicament…, si numeroase rapoarte de caz a persoanelor care au dezvoltat reactii adverse la acesta au fost ignorate. ”

Din cartea lui Dr. Blaylock aflam ca, in 1975, ca parte a unei investigatii au fost evidentiate nereguli clare in colectarea si raportarea datelor de practici:”Divizia de droguri a efectuat un studiu in grija agentului Jerome Bressler privind practicile Searle de laborator si de manipulare a datelor. Acest raport important a fost ingropat intr-un dulap, pentru a nu fi actionat catre FDA.”

Gem-de-capsuni

Gem-de-capsuni

Ce trebuie sa facem?

Avand in vedere ceea ce este cunoscut acum despre chimia creierului, precum si rapoartele numeroase documentate vis-a-vis de reactiile adverse la aspartam, ar fi prudent sa se elimine din regimul alimentar aspartamul. Lectura etichetelor de pe produse alimentare este importanta, dar nu suficienta. Reglementarile de etichetare face posibila ascunderea acestor informatii de public. De exemplu, exista unele situatii in care o substanta ca aspartam sau glutamat nu trebuie sa fie indicate pe eticheta. Adesea sunt incluse sub termeni de genul “arome selectionate sau condimente.” Publicul trebuie sa fie constient de aceste probleme si sa ceara mai multe informatii. Mai ales parintii…

de Corina Pirsean – Farmacist,