De fiecare data cand ne indulcim ceaiurile sau prajiturile cu miere de albine, probabil ca nici ne-ar trece prin cap ca e de fapt vorba tot de zahar sub forma de sirop. A nu se intelege gresit. Mierea chiar este unul dintre cele mai sanatoase alimente, dar prea putina se gaseste in forma sa originala, ori nu filtrata si procesata pana isi pierde orice proprietati benefice.
De fapt, mierea din comert poate fi extrem de nociva. De exemplu cea din China, care nu numai ca are o gramada de aditivi si indulcitori, dar contine si antibiotice. O albina lucratoare traieste doar 6-7 saptamani, iar pentru o singura lingurita de miere, e nevoie ca 12 albine sa lucreze pe intreaga durata ia vietii lor. Se pare ca nu stim sa apreciem acest sacrificiu din care rezulta ceea ce candva era sanatate concentrata si pura.
Cam tot ce vedeti in supermarket sau la piata (inclusiv cand vine direct de la unii apicultori), adica borcanele sau sticlele cu miere curata ca lacrima, nu prea au nicio legatura cu ceea ce reprezinta de fapt mierea. Ca sa nu mai vorbim de multe dintre sortimentele organice, care prin pasteurizare si filtrare isi pierd si ele cea mai mare parte din proprietati, chiar daca nu contin aditivi ori indulcitori, si sunt obtinute din polenul plantelor care nu sunt modificate genetic si/sau tratate cu insecticide.
Deci care sunt factorii care influenteaza calitatea si proprietatile mierii de albine? Si pana la urma, care a varianta sanatoasa?
Exista doua mari probleme: 1. prelucrarea excesiva sau intentionata; 2. schimbarile climatice care afecteaza ciclurile de inflorire si durata de viata a florilor (dilema cu care se confrunta din ce in ce mai multi apicultori si la noi in tara, si pentru care exista putine solutii momentan).
Problema cea mai serioasa (si care poate fi controlata) este cea dintai. Ca sa fim cat se poate de transanti: cea mai mare parte a mierii din comert (probabil undeva intre 60-70%) este falsa. Nu contine deloc polen, antioxidanti sau nutrienti de niciun fel. Ceea ce ramane este doar un inlocuitor de zahar, care nu e cu mult mai sanatos. Aici exista doua mari scuze ale producatorilor: o data ca pasteurizarea si prelucrarea creste perioada de valabilitate a mierii (ceea ce este complet adevarat, iar aici nici nu includem produsele care contin in mod intentionat conservanti si indulcitori), si in al doilea rand ca mierea transparenta se vinde mult mai bine (ceea ce din nou e adevarat si e doar o alta consecinta a marketingului care a inglobat industria alimentara de atatea decade). Ceea ce nu spun toti e ca eliminarea polenului face imposibila investigarea sursei din care a fost produsa mierea, si ca adaugarea de indulcitori artificiali sau sirop din porumb le reduce costurile de productie.
Atunci, ce putem cumpara daca aparent nu putem avea incredere in niciun produs? Majoritatea mierii organice contine polen care se vede cu ochiul liber. Chiar si daca e pasteurizata partial, tot e mai buna decat cea prelucrata pana nu ramane urma de nutrienti in ea.
Mierea nepasteurizata (raw) este translucida si se gaseste in stare solida, ori nu ca lichidul galbui de pa majoritatea rafturilor din comert.
Apoi, daca vreti sa beneficiati de tot ce poate oferi mierea, cea nepasteurizata (raw) este varianta cea mai buna. Este usor de identificat fiindca este in stare solida si nu este deloc transparenta. Mierea organica are puternice proprietati antioxidante, antiinflamatorii si ajuta la coborarea nivelului de colesterol din sange. In cazul mierii nepasteurizate castigul este net superior: poate omori bacteriile si virusii, si chiar si anumite fungi, contine multe dintre vitaminele din gama B, si minerale esentiale precum magneziu, calciu si potasiu. Ajuta la prevenirea racelilor si poate ajuta la reducerea anumitor tipuri de alergii. Desi nu se recomanda celor cu alergii la polen, in mod evident, fiindca poate provoca reactii extrem de agresive.
Iar daca sunteti pregatiti si financiar, cea mai sanatoasa dintre toate este mierea de Manuka. Este produsa in Noua Zeelanda si are continutul cel mai ridicat de methyglyoxal, compusul chimic cu proprietati benefice care se gaseste in multe tipuri de miere. De fapt, este atat de potenta din acest punct de vedere, incat este considerata medicament. Productia ei este complet sustenabila, iar apicultorii nu hranesc albinele cu zahar, ci cu exact aceeasi miere. Astfel, cand acestea coboara din zonele montane spre campii, se asigura un ciclu continuu care mentine aceeasi calitate a produsului final.
Un alt fapt important despre mierea de Manuka, pe langa lipsa aditivilor, a indulcitorilor sau a reziduurilor chimice, este ca proprietatile lor antibiotice nu conduc la crearea unor bacterii sau virusi rezistenti la tratament (ca in cazul medicamentelor). Sigur, asta nu inseamna ca trebuie sa o consumati in cantitati “monstruoase”. In definitiv, e vorba tot de zaharuri. O lingurita de miere cruda dupa masa este un foarte bun supliment alimentar. Si va va potoli si pofta de dulce.
Sigur, mierea nepasteurizata nu este lipsita de riscuri. Pe langa puternicul sau efect negativ asupra celor cu alergii la polen (cum am mentionat si anterior), exista un mare risc de toxiinfectie alimentara, aceasta nefiind tratata termic absolut deloc. Pentru a fi siguri ca evitati aceste neplaceri, cumparati mierea doar de la marci de incredere sau din surse locale cu certificare, evitand vanzatorii ambulanti.
