Legenda spune ca Buddha a tinut post negru timp de 6 ani, in timpul caruia a baut doar apa si a mancat o singura samanta de canepa in fiecare zi. Aceasta poveste, cunoscuta ca “postul iluminarii”, daca are ceva adevar in ea, e fiindca semintele de canepa sunt extrem de bogate din punct de vedere nutritional.
Dar inainte sa povestim despre benefiicile prea putin fructificate ale acesteia, e important sa demistificam reputatia canepii hulite fara motiv pentru atata vreme. Probabil cu totii am auzit despre efectele „nefaste” ale plantei care creste te miri pe unde, ori pe care o tinea ascunsa bunicul in fundul gradinii. Dar probabil putini stiu ca in 1937, Congresul din SUA a interzis cultivarea plantei, in urma unei campanii conduse de industria producatoare de petrol, care si-a propus sa inlocuiasca toate produsele sintetizate din canepa cu cele obtinute din aurul negru. Publicul a fost dezinformat, fiind lasat sa creada ca planta de canepa, era una si aceeasi cu cannabisul. Practic, SUA a pierdut miliarde de dolari de atunci, iar ceea ce contribuise candva puternic la dezvoltarea economica a tarii, a devenit dintr-o data „ucigasul tinerei generatii”.
Canepa si marijuana sunt soiuri diferite din familia Cannabacee, dar au efecte complet opuse.
Asadar, cum stau de fapt lucrurile? Exista trei specii de canepa:
- Cannabis Sativa – aceasta a fost si inca este folosita pentru productia unor fibre textile extrem de puternice, pentru extragerea uleiului de canepa, in alimentatie, cosmetica, medicina sau in calitate de combustibil; fiecare componenta are o alta intrebuintare;
- Cannabis Indica – asa-zisa „canepa indiana”, cea mai apropiata specie de marijuana, este endemica Muntilor Hindukush (parte din lantul Himalaya) si de fapt creste doar in clima temperata (de exemplu, in Romania nu are tocmai conditiile optime pentru cultivare); este folosita pentru a induce somnul;
- Cannabis Ruderalis – creste in climate mult mai dure decat celelalte doua specii si este folosita preponderent pentru productia hranei.
Nici una dintre acestea, insa, nu este in niciun fel asemanatoare cu marijuana, deoarece canepa are un continut redus de THC (tetrahidrocanabinol; responsabil pentru efectul halucinogen), si un continut ridicat de canabidiol (CBD), care are efecte medicinale (a nu se confunda cu efectele marijuanei medicinale). De vreme ce cannabisul este fix invers, avand un continut bogat de THC si mare de CBD. In plus, CBD-ul a fost demonstrat ca blocheaza efectele THC-ului asupra sistemului nervos.
Beneficiile canepei
In alimentatie se folosesc semintele, care sunt un „superfood” cum rar intalnesti: un echilibru aproape perfect de proteine (continut mai mic decat boabele de soia, dar mult mai mare decat in cazul graului, ovazului, secarei, orzului sau porumbului), grasimi esentiale omega-3 si omega-6 (prin „esentiale” a se intelege ca nu pot fi produse de catre organism si se iau din alte surse). Aportul de astfel de grasimi este chiar mai mare decat in cazul oricarui peste, sau a suplimentelor cu ulei de peste. In plus, contin acizi gama-linolenici si alfa-linolenici, care nu sunt surse de energie (precum grasimile saturate), ci materiale esentiale pentru structura celulelor si precursori pentru biosinteza in multe dintre procesele biochimice ale organismului.
Canepa contine toti cei 20 de aminoacizi cunoscuti, inclusiv cei care nu sunt generati de catre organism. Aproximativ 65% dintre proteinele continute in canepa sunt reprezentate de edestina, care ajuta la digestie, fiind asemanatoare cu globulina gasita in plasma din sange. Aceasta proteina se gaseste doar in canepa. Cealalta treime este reprezentata de albumina.
Semintele sunt bogate si in fibre, ceea ce le face mult mai usor de digerat decat alte alimente cu un aport mare de proteine (carnea, branza, ouale, laptele). Contin, de asemenea, multi antioxidanti si minerale precum zinc, fier, cupru, calciu magneziu, potasiu, caroten, cat si vitamine (B1, B2, B6, E). Si nu in ultimul rand, clorofila, sulf, fosfor, fosfolipide si fitosteroli.
Aceasta combinatie unica inseamna ca semintele de canepa contribuie foarte mult la sanatate in general, dar ajuta si in prevenirea si vindecarea anumitor boli precum tubeculoza, psoriazisul, eczema, mastalgia, si chiar si cancerul de prostata sau de colon.
De asemenea, au urmatoarele efecte:
- reduc imflamatia si ajuta la vindecarea tulburarilor de tonus vascular;
- ajuta la generarea contractiilor in timpul nasterii;
- imbunatatesc starea mentala si functia cerebrala;
- contribuie la reducerea tensiunii arteriale si a colesterolului, si ajuta in prevenirea bolilor cardiovasculare si a atacurilor cerebrale;
- ofera un aport puternic de energie si ajuta in curele de slabire;
- echilibreaza nivelul de hormoni din organism;
- mentin sanatatea parului, pielii si a unghiilor;
- reduc senzatia de greata;
- au efect anticonvulsiv;
- ajuta in tratamentul bolilor psihice si tin sub control depresia si anxietatea.
Canepa se gaseste in comert cel mai des sub forma de seminte decojite.
Se gasesc sub forma de seminte cu sau fara coaja. Semintele decojite sunt asemanatoare cu susanul, desi sunt putin verzui, si sunt mai dulci decat semintele de floarea soarelui. Pot fi transformate in unt de canepa sau ulei. Cel din urma are un gust amarui, cu aroma de nuca, dar nu e indicat la prajit sau copt, pentru ca se oxideaza foarte usor.
Canepa se poate amesteca in forma cruda cu salate, paste, orez, cartofi la cuptor. Si e important sa nu se incinga, deci e indicat sa se adauge direct in farfurie. Si mai poate fi achizitionata sub forma de faina, fiind buna in cazul constipatiei, in dietele vegetariene si vegane, ori folosita la copt, in combinatie cu alte tipuri de faina.
