Pe lista de mancaruri „interzise” veti gasi la „loc de cinste” cu siguranta una dintre dintre cele mai elementare leguminoase – fasolea. Daca la noi exista o prejudecata generala legata de fasole, fiindca este considerata mancarea saracului (sursa fiind eventual o conserva), ori pentru ca provoaca anumite neplaceri metabolice considerate tabu, in alte tari dietele precum cea Paleo prezinta amarata de fasole ca un aliment periculos, plin de „anti-nutrienti” care iti vor reduce corpul la o ruina.

Dar in cazul acesta adevarul nu e undeva la mijloc, pentru ca de fapt banala leguma este foarte sanatoasa, si poate ca veti fi surprinsi, dar daca veti intalni oameni care au depasit varsta de 100 de ani, nu de putine ori s-ar putea ca acestia sa va marturiseasca ca au consumat fasole de cel putin cateva ori pe saptamana (daca nu zilnic) toata viata lor.

Fasolea este foarte bogata in fibre, de care stim ca ducem lipsa cel mai mult in alimentatie la nivel global. Apoi, nivelul de antioxidanti este comparabil cu cel al unor super-alimente. In general, cu cat e un soi mai inchis la culoare, cu atat contine mai multi antioxidanti. Un studiu, de exemplu, a aratat ca fasolea neagra contine de zece ori mai multi antioxidanti decat portocalele.

Fasolea neagra este cel mai sanatos soi.

Tot fasolea neagra are niveluri ridicate de magneziu si folati (atentie, nu e vorba de acidul folic, cu toate ca reprezinta si o sursa buna de acid folic). Cei din urma sunt vitamine de tip B, solubile in apa, care ajuta in principal la formarea de celule noi, prin copierea si sintetizarea ADN-ului, si reprezinta un element vital in timpul sarcinii, mai ales in primele luni. Iar alti cercetatori au gasit recent o legatura puternica intre consumul ridicat de folati si reducerea riscului de boli cardiovasculare. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca un nivel ridicat de magneziu este la randul sau asociat cu o functie cardiaca imbunatatita.

Chiar si argumentele chimice legate de felul in care asimilam fasolea au fost intre timp contestate, spre supararea celor care se bazau pana acum pe ele. In trecut expertii spuneau ca proteinele din fasole nu vor fi absorbite de organism decat in asociere cu orez. Proteinele, in general, stim ca sunt formate din combinatii diferite intre 20 de tipuri de amino-acizi. Dar corpurile noastre pot produce doar 11 dintre acestia, iar restul ii luam din alimente. Alimentele de origine animaliera bogate in proteine, cum sunt carnea si ouale, ne ofera 9 dintre acesti amino-acizi esentiali, dar aproape toate plantele, legumele si fructele au un deficit de cel putin unul dintre acesti amino-acizi. Nu cu mult timp in urma se credea ca legumele si fructele trebuiau consumate cu un set complementar de amino-acizi, cum ar fi orezul. Acum s-a demonstrat ca nu trebuie consumate in acelasi timp. Doctorii ne spun ca daca vom avea o alimentatie variata pe parcursul unei zile, nu vom avea nicio problema in a asimila fiecare dintre amino-acizii pe care ii tragem din fiecare aliment in parte, si deci nu trebuie sa le consumam impreuna.

Un alt argument pe care il folosesc adesea „dusmanii” decalarati ai fasolei este faptul ca aceasta contine lectine vegetale. Lectinele sunt o grupa de glicoproteine a caror rol cunoscut este sa apere plantele de micro-organisme si insecte. Un exemplu de o astfel de lectina este cea care se gaseste in boabele de ricin, care stim ca pot fi sintetizate intr-o otrava foarte puternica, folosita chiar si in bioterorism. E adevarat ca majoritatea leguminoaselor contin lectine, unele intr-adevar periculoase, dar acestea sunt distruse aproape in totalitate prin gatire. De fapt, unul dintre motivele principale pentru care gatim leguminoasele este acela de a inlatura lectinele (si desigur, pentru a le face digerabile). Prin analogie putem vorbi de faptul ca gatim carnea si produsele animaliere pentru a inlatura orice urma de bacterie. Nu e cu nimic diferit in cazul legumelor.
Unul dintre cele mai raspandite mituri ne este foarte cunoscut si il auzim la tot pasul: carbohidratii sunt nesanatosi. Doar ca toate cerealele, legumele, fructele, si leguminoasele sunt carbohidrati. Deci implicit se considera ca nu sunt bune pentru noi. Stai, cum adica? Nu sunt bune legumele si fructele? Ei bine, evident ca nu e adevarat. In primul rand, carbohidratii sunt esentiali si reprezinta sursa principala de energie pentru corpurile noastre. O deficienta de carbohidrati poate provoca probleme gastrointestinale, oboseala, respiratie urat-mirositoare si poate chiar conduce la deteriorarea unor organe, in situatii extreme.

Indispensabila in bucataria mexicana fasolea rosie este bogata in proteine si o sursa valoroasa de vitamine si de minerale (potasiu, seleniu, calciu, fier).

Ca si in basmul Jack si vrejul de fasole, puterile acesteia sunt cu adevarat magice. Doar ca nu doar anumite boabe speciale au proprietati miraculoase. Fasolea este unul dintre cele mai sanatoase alimente disponibile. Este bogata in proteine, fibre si multi alti nutrienti esentiali. Trebuie doar sa avem grija cum o consumam. Exista numeroase moduri de preparare, si cu toate ca e foarte gustoasa si o clasica mancare de fasole prajita cu afumatura, ori o fasole batuta, le putem folosi in atatea moduri, de la salate, la supe crema. E de preferat sa o includeti in dieta macar o data pe saptamana. Noi recomandam fasolea rosie, si in special cea neagra, chiar si cea conservata, cata vreme este bio.